DESPRE LSD

Forme de prezentare si comercializare

- comprimate de dimensiuni foarte mici si colorate ("microdots");
- cuburi de zahar impregante cu solutie de LSD;
- bucati de gelatina (obtinute prin amestecarea solutiei de LSD cu gelatina si prelucrarea amestecului rezultat in forme denumite "window panes");
- "timbrele" - cel mai frecvent folosite - impregnarea unor bucati de hartie sugativa de marimea timbrelor postale, cu solutie de LSD, decorate cu desene variate, colorate;
- lichid (ocazional).

Modalitati de consum

LSD-ul se administreaza de obicei pe cale orala, dar e posibila si administrarea injectabila. Absorbtia este rapida, se transforma la nivelul ficatului in metaboliti inactivi si se excreta pe cale urinara. LSD-ul trece bariera placentara.

Actiune toxica

LSD-ul este cel mai potent halucinogen (de 3000 de ori mai potent decat mescalina), cu efecte psihodisleptice, chiar la doze mai mici de 25 - 50 μg.

Actioneaza in principal asupra SNC producand:
- alterari ale perceptiei;
- perturbari de gandire;
- modificari comportamentale.

Efectele in general, sunt imprevizibile, fiind influentate de cantitatea consumata, personalitatea consumatorului, dispozitia si asteptarile acestuia, contextul utilizarii.

De obicei, efectele apar in 40 - 60 minute, ating maximul dupa 2 - 4 ore si se mentin 6-12 ore.

LSD poate sa determine:
- midriaza;
- anorexie;
- hipertensiune arteriala;
- cresterea alurii ventriculare (tahicardie);
- hipertermie;
- greata, varsaturi;
- disconfort abdominal;
- afectarea functiei psihomotorii, urmate de insomnie (dupa ce drogul a fost indepartat);
- nivel crescut al glicemiei.

Reactiile adverse sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in organism. Aproape toti consumatorii care au incercat macar o data substante halucinogene, descriu ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor. Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, de fapt, decat pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape intotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale. Intr-un fel, LS0 permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc starea de constienta.
Pericolul psihic imediat este reprezentat de starea depresiva dinaintea consumului care poate degenera intr-o experienta "horror".
Pericolele fizice sunt reprezentate de malformatiile congenitale la copiii mamelor care au consumat LSD in timpul sarcinii.

Efectele LSD par a fi date de actiunea asupra sistemului serotoninergic, LSD fiind un autoreceptor agonist al receptorilor 5HT₂ (autoreceptorul este un receptor de pe un neuron pentru un transmitator pe care acel neuron il elibereaza, activarea fiind de tip feedback negativ). LSD actioneaza si ca agonist partial serotoninergic. Implicarea acestor receptori in mecanismul producerii halucinatiilor este sustinuta de observatia experimentala ca antagonistii 5HT₂ (ex. ritanserin) sunt eficienti in blocarea efectelor comportamentale si electrofiziologice ale halucinogenelor.

Intoxicatia acuta

Cazuri letale atribuite efectelor directe ale LSD-ului nu au fost raportate; doza letala este considerabil mai mare decat cea pentru efecte halucinogene (din acest punct de vedere LSD este considerat un „drog uimitor de sigur").

Totusi, accidente cu sfarsit letal si sinucideri sunt semnalate in cursul intoxicatiei sau dupa consumul de LSD (la acestea contribuie si comportamentul combativ si autodistructiv al subiectului).

Manifestari cu risc vital pot fi cele cauzate de stimularea simpatica intensa, care determina:
- aritmii;
- hipertensiune arteriala;
- hipertermie severa;
- convulsii.

Intoxicatia cronica

Starea indusa de consumul de LSD poarta numele de "trip" ("calatorie") si reprezinta o stare psihotica temporara (reactiile adverse manifestate sunt denumite "bad trip").

Manifestarile din intoxicatia cronica produsa de LSD sunt:
- tulburari vizuale care apar constant si printre primele (ex. culorile devin mai intense, in faza euforica predominand rosu - galben si verde deschis, iar in faza depresiva predominand albastru si verde inchis. Se dezvolta imagini pulsatile, suprafetele netede sunt presupuse a fi adanci, obiectele fixe incep sa oscileze si sa "curga").
- apare sinestezia ("incrucisare a simturilor": subiectul aude culori si vede sunete).
- hipersensibilitatea la sunete.
- tulburari extreme ale dispozitiei (senzatiile si trairile subiectului, sentimentele lui se schimba in mod dramatic, subiectul poate simti in acelasi timp mai multe stari emotionale sau oscileaza rapid de la o stare la alta).
- depersonalizare.
- tulburari de percepere a timpului si spatiului.

Perturbarile pot avea uneori caracter inspaimantator (sentimente si ganduri terifiante, teama de pierdere a controlului, disperare si spaima de moarte iminenta). In timpul reactiei de tip „bad trip", subiectul este constient, cu simt de orientare, dar anxios si putand dezvolta rationamente paranoide sau bizare; poate fi combativ si autodistructiv.

Nu este descris pentru LSD un comportament compulsiv, dominat de dorinta constrangatoare, irezistibila de administrare a drogului de o intensitate la fel de mare ca si in cazul altor droguri (amfetamine, cocaina, morfinomimetice), unii subiecti reducand consumul sau renuntand la el.

Toleranta se dezvolta rapid (de la o doza initiala de 50 μg administrata o data sau de doua ori pe saptamana, se ajunge la doze de 400 μg si chiar 800 μg), dar si dispare rapid (cateva zile).

Dependenta fizica nu a fost descrisa pentru LSD.

Nu s-au inregistrat manifestari de abstinenta.

Consumul de LSD poate precipita episoade de schizofrenie, in special la indivizii cu tulburari psihice preexistente.
Nu pot fi facute predictii referitoare la manifestarea HPPD ("flashback"-uri, "rememorari"), dar incidenta este de obicei de 1 la 20 de consumatori; desi acest tip de reactii cronice apare mai frecvent la consumatori la care s-a manifestat "bad trip" si care in mod constant folosesc abuziv substanta, au fost raportate totusi chiar si dupa o singura doza de LSD.
"Flashback"-urile (de perceptie - in special tulburari vizuale, somatice - parestezii, tahicardie, si emotionale - sentimente de singuratate, panica si depresie) sunt scurte sau pot dura cateva ore; cele mai grave sunt cele de ordin emotional, din cauza persistentei sentimentelor de frica, singuratate si a altor stari emotionale care pot conduce la suicid.

Riscul major il reprezinta psihoza acuta sau cronica. Episodul acut dureaza pana la 24 ore si este caracterizat de:
- intensificarea perceptiilor;
- iluzii;
- sentimente de depersonalizare;
- halucinatii;
- midriaza;
- tahicardie;
- transpiratie;
- tremor;
- vedere neclara;
- anxietate marcata, posibil depresie;
- gandire paranoida;
- afectarea judecatii.

Concluzie - in pofida unor particularitati, legate de absenta comportamentului compulsiv de consum si absenta dependentei fizice si, implicit a sindromului de abstinenta, consumul de LSD este considerat o practica foarte grava, ce determina o alterare profunda a psihicului consumatorului si o decadere fizica si psihica, prezentand, in acelasi timp, si implicatii sociale.

DESPRE KETAMINA

Alte nume:
K, Super K; "vitamina K","Super acid", "Green", "Super C", "purple ".

Informatii de baza:
Ketamina este utilizata ca anestezic n domeniul medical. Consumatorii de droguri au inceput sa o utilizeze asociata cu dansul n discoteci. Ketamina a mai fost de asemenea gasita n amestecuri de droguri ce pretindeau a fi ecstasy.

Cum este consumata:
Sub forma de tablete, pudra inhalata sau preparata pentru injectare.

Efecte si riscuri:
Creeaza sentimentul de detasare si introspectie - un sentiment de a fi "n afara corpului". Efectele dureaza pna la trei ore. Pe plan psihic se nregistreaza o crestere a nivelului de energie, halucinatii, voma, limbaj neclar, amorteala si coordonare musculara deficitara. Cantitatile mari pot provoca anestezie sau spasme musculare. Proprietatile anestezice ale ketaminei sunt cele mai periculoase pe plan fizic. Sub influenta ei, consumatorii sunt mai putin sensibili la durere. Pe langa aceasta, multi dintre ei nu-si dau seama ca au halucinatii (pentru ca ei cred ca ceea ce se ntmpla e real), asa ca se expun accidentelor si ranirilor grave. Mncatul sau bautul nainte de administrarea ketaminei (ca si a oricarui alt anestezic), pot produce voma. Daca persoana este n stare de inconstienta apare pericolul necarii cu lichidul de voma. Exista si pentru ketamina riscul sa fie vnduta in combinatie cu alte substante, dintre care unele pot fi mai periculoase dect ketamina ca atare. Stiati ca: n razboiul din Vietnam ketamina era folosita pentru tratamentul ranilor grave. Acest drog le permitea soldatilor sa nu mai simta durerea provocata de ranile capatate.

Efectele:
Apar intr-un interval de timp dependent de calea de administrare, astfel:
- la administrarea intramusculara efectele apar in mai putin de 5 minute;
- la administrarea orala, efectele apar la 15-20 de minute dupa administrare;

Efectele descrise de consumatorii de ketamina sunt:
- la inceput apare senzatia ca totul in jur incepe sa se roteasca, dar fara ca aceasta senzatie sa fie insotita de ameteala;
- la un moment dat consumatorul va avea senzatia ca se afla in afara corpului.
Desi descrierile facute de diversi consumatori variaza destul de mult, majoritatea au relatat perceperea unor planuri alternative de existenta, revelatii privind trecutul si viitorul, moment in care comunicarea este foarte dificila, iar consumatorii nu sunt capabili sa vada sau sa auda persoanele prezente in aceeasi incapere.
- la administrarea prin prizare efectele apar in 5-10 minute.

Desenul

Desen ... hmm una din pasiunile mele ...

ma uitam prin calculator si am gasit asta :) ... bine si un filmuletz cu procesul de desenare =))

Muzica de sezon

Ca tot se apropie 1 mai .. si tot merem in vama.. mam gandit sa postez o melodie potrivita.. asha ca sa ne aduca aminte de vreme buna... si sa intram in spiritul sezonului

so here it is.. VAMA VECHE - VAMA VECHE ... enjoy

Se poate sa fie zi...
Se poate sa fie noapte...
Se poate sa fie vara...
La fel cum iarna poate fi.

Nisipul sa fie ud
Iar marea un pic amara
Nisipul sa zgarie lin
Iar marea sa fie murdara.

Vrei soare, soare iti dau
Sau pielea ti-e ruda cu luna
Pe stanci daca vrei te sarut
Sau in apa...mi-e totuna.

Sa pot sa te aleg dintr-o suta
In ochi sa ai inima mea
Sa-ncerc sa ma ascund de iubire
Dar sa nu te mai
Sa nu te mai pot uita

Iar noaptea sa ai pielea uda
Insetata sa tragi din tigara
Pe mare se aude sirena
Al tau san imi mangaie mana.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Caci eu mi-am gasit pereche.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Saruta-ma in ureche.

Am plecat la Vama Veche
Ca sa imi gasesc pereche
Am ajuns la Vama Veche
Si sunt apucat de streche
Stau pe plaja-n Vama Veche
Si-am sarutul in ureche
Doar pe plaja-n Vama Veche
Noi totï vom avea pereche.

Vama Veche 2009

Tocmai ce am fost ieri intr`un scurt trip pana in vama cu niste prieteni pentru ca auzisem de mult ca Vama asa cum o stiam noi a capatat o alta fata ... o fata noua, privatizata.. o fata de beton si asfalt. Bineinteles ca nu mia venit a crede, si tot triam cu speranta ca nu s`a schimbat chiar atat de mult. Cand am ajuns , am fost surprinsa sa vad utilaje peste tot, care ba sapau la canalizare, ba asfaltau, ba mai construiau cate ceva. Terasele de pe plaja au fost daramate (shire, shrooms, expirat, epava, stuff - dar hey! a aparut un club in care se asculta muzica house " zapatta") pentru a face loc unei piste de bicilisti.. cu doua sensuri! exact p mijlocul plajii...

Acum nu p bune... faza cu ditamai hotelurile... poate o inteleg... dar cu pista de biciclisti in mijlocul plajii... chiar nui gasesc rostul. E clar ca Vama Veche .. unde obisnuiam sa ne petrecem vara fara nici o grija... intr`un cort p plaja.. nu va mai fi de acum in colo asa cum o stiam. Intr`un fel ... e bine .. mai multa civilizatie.. conditii mai bune d trai pentru localnici, hoteluri mari deci mai multi turisti, implicit mai multi bani pentru bugetul local ... dar nu .. vama nu este despre stat intre 4 pereti de beton, plimbat p trotuar proaspat asfaltat, sau mai siu eu ce alte lucruri pe care le poti face intr`un orash imbacsit.
Daca se tinea cont de parerea si dorinta turistilor, nu se privatiza atat din singura "oaza" de pe litoralul romanesc. Da.. am auzit ca s`a interzis camparea pe plaja pentru ca ar fi un focar de infectie, pentru ca nu sunt conditii de igiena etc. Atunci de ce nu s`au luat masuri? de ce nu se amenajeaza bai publice? corturi de prim ajutor? Oare nu este evident ca turistii tocmai asta iubeau la Vama? ... libertatea... salbaticia ... comunitatea de oameni care venea aici. Vama era locul tinerilor.. fara bani.. lipsiti de griji .. care abia asteptau sa ajunga la mare si sa se bucure intocmai de nisip, apa si soare.

Oare vara din 2009 din Vama Veche va mai reusi sa umple statiunea si plaja de corturi?
vom vedea deschiderea noului sezon de 1 mai... probabil nu multi din cei care obisnuiesc sa vina in vama au auzit despre cele "noi" din Vama Veche ..

Canabis - marijuana, iarbă, haşiş, ciocolată

De ştiut

Acum 15.000 de ani o buruiană timidă în nordul Afganistanului, cânepa a fost folosită de-atunci (începând cu chinezii, care o numeau ma) pentru fibră (funii, haine), şi în paralel recreativ sau în ritualuri religioase. A fost folosită şi răspândită în întreaga Asie (bhaang, Ma, gaanjaa, porkanchaa), în Europa (hamppu, maconha, konoplia, hind, canapa, hamp, hanf, chanvre), Africa (dagga, Kif, hasheesh kenneb), în Americi (mota, weed, hemp, marijuana, marihuana, mariguana, troncho, huiro, paco, porro) sau Orientul Mijlociu (hashish qinnib). Canabisul este în prezent cel mai folosit drog ilegal din lume.

E clasificat drept halucinogen uşor cu proprietăţi sedative şi, conform tendinţei globale de a fugi de spiritualitate, marijuana şi-a cam pierdut sensul sacru. Fumat sau mâncat extinde uşor conştienţa (încă) şi micşorează durerea. E folosit de mii de ani recreativ sau ca leac băbesc. Poliţia română, spre deosebire de poliţia din majoritatea statelor din Europa, n-are tocmai cea mai bună părere despre el, căci consideră canabisul deog de mare risc şi dacă te prinde fumând te înfundă la ani grei de închisoare. Motiv în plus de paranoia în locuri publice pentru săracii rebeli.

Indica, una din cele două subspecii principale, e cea mai puternică şi e folosită în prepararea haşului şi a ierburilor mai tari. Indica ajunge la 2 3 metri înălţime, are muguri purpurii, frunze grase şi de un verde închis şi miros puternic. Sativa, folosită tradiţional la fabricarea frânghiilor, ajunge la înălţimi mari, are frunze subţiri verzi deschise, muguri roşiatici şi un miros dulce de ceva fructe. Fumată, provoacă o mai mare conştiinţă de sine şi un high cerebral, faţă de somnolenţa şi moleşeala provocată de indica. Mare parte din ierburile de pe “piaţă” sunt încrucişări între cele două specii.

Ingredientul activ (care afectează creierul) este delta-9-tetrahydrocannabinol, mai scurt THC.

Canabisul vine în două forme: iarbă, frunze uscate şi/sau muguri de femelă, sau haşiş/ciocolată (arabă iarbă), bucăţi compresate de răşină extrasă din plantă, ca o plastilină maro mai tare. Marijuana conţine în mod normal între 1 şi 5% THC, dar tehnicile moderne de creştere au mărit procentul la 10-15%. Foarte mult thc. Te fute big time. Haşişul e după definiţie mai puternic (până la 26%), dar se vinde pe stradă de-obicei slab, amestecat cu chestii. Dacă iarba şi devine tot mai puternică în zilele noastre, haşul şi-a păstrat concentraţia (4-5% în medie), deci canabisul a devenit mai puternic, dar în acelaşi timp n-a devenit.

Efecte

Canabisul induce o euforie relaxată şi visătoare. Acţionează repede. Primele efecte apar la fumat de-obicei în câteva secunde şi sunt urmate de apogeu, care începe în câteva minute şi ţine vreo 45 de minute, lăsând şi el locul declinului - până la 90 de minute. Poţi simţi o stare generală de bunăstare, relaxare şi euforie, poţi crăpa de râs sau poţi să vrei să te ascunzi sub covor de frică. Poţi experimenta visarea introspectivă, dragoste mai mare faţă de muzică, somnolenţă sau distorsionare a timpului. Efectele pot fi subtile, chiar inexistente pentru începători (şi nu pentru că nu ştiu să ţină-n piept).

Din punct de vedere fizic, simptome comune ar fi ochii injectaţi, gura uscată, ritmul cardiac sporit, tulburările memoriei de scurtă durată, imposibilitatea de a învăţa chestii noi şi de a executa acţiuni complexe. Canabisul creşte rata bătăilor inimii, dar descreşte presiunea sângelui (ca schimbarea vitezei la o maşină). Utilizatorii frecvenţi devin imuni la efectul ăsta. Canabisul e faimos pentru stimularea apetitului (izbugniri scurte de foame extremă - “the munchies”). Rezolvi un frigider întreg şi tot ţi-e foame.

Canabisul are două ingrediente active: thc şi cbd (canabidiol), amândouă canabioide. Creierul fabrică propriul canabioid, anandamida, despre care se crede că e implicat în senzaţia de durere, în memorie şi în sistemul imunitar. Raţia thc-cbd determină tipul şi puterea efectului. Ca şi cu vinurile stilate, speciile distincte de canabis dau aromă şi high diferit.

Dacă mănânci canabis poţi fi surprins de un trip în adevăratul sens al cuvântului. Ficatul metabolizează THCul într-o substanţă de 3 ori mai psihoactivă. Canabisul luat oral dă o experienţă puternică, aproape psihedelică, foarte enervantă dacă nu eşti pregătit. Efectele vin mai greu (o oră două) şi ţin cam 4 ore.

La capitolul “efecte de după” trebuie menţionat că poţi rămâne de la marijuana puţin buimac şi uituc. În funcţie de cât ai fumat şi de tip şi putere, efectele uşoare pot fi simţine după ore bune sau chiar zile de la consum.

Până acum, nu au putut fi demonstrate modificări organice majore pe termen lung. Riscurile pentru sănătate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât cele care apar în cazul tabagismului. Cercetările au evidenţiat modificări hepatice, pulmonare (conţinutul de gudron al substanţei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) şi mai ale ales psihotice. Comunicările despre modificări ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar şi la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental până în prezent.

Pericole

Canabisul are toxicitate scăzută şi n-a omorât pe nimeni, DAR e greşit să afirmi că e cu totul inofensiv.

Fumatul e nesănătos, iar fumatul de canabis nu face excepţie. Fumul de canabis e mai toxic decât cel de tutun, fumătorii de iarbă trag de-obicei mai mult fum şi-l ţin mai mult în piept şi, mai general spus, un joint e de 4 ori mai nociv pentru gât şi plămâni decât tutunul, DAR se fumează mult mai puţine jointuri decât ţigări, şi la intervale mult mai mari. Mai nasol e când combini iarba şi tutunul, spun studiile recente. Dacă eşti fumător hardcore de marijuana amestecată cu tutun (mai mult de 10 jointuri pe zi) îţi creşti semnificativ şansele de a face cancer la plămâni.

Un efect comun în special printre utilizatorii neexperimentaţi e apariţia sentimentelor negative, a paranoiei, panicii, anxietăţii şi a sentimentului că mai ai foarte puţin de trăit. Asta dispare în câteva ore sau şi mai repede, dacă eşti susţinut de cineva (muzică faină, floricele, bancuri etc). Sunt şi raporturi despre utilizatori experimentaţi ce ajung să nu se mai poată bucura de experienţă, întrucât canabisul mai generează doar paranoie şi atacuti de anxietate. Într-un studiu recent 15% din cei care au fumat iarbă au raportat sentimente confuze sau paranoia, şi peste 27% au experimentat anxietatea ca efect obişnuit sau ocazional. În jur de 30% au dat experienţele negative ca motiv pentru că s-au lăsat de canabis.

În legătură cu canabisul şi schizofrenia avem o grămadă de dezinformare. Se ştie că utilizarea frecventă de canabis poate provoca apariţia episoadelor schizofrenice la cei care au deja boala, dar nu există dovezi care să lege fumatul de iarbă cu apariţia din senin a schizofreniei. Fumătorii hardcore de canabis pot da în psihoză toxică de lungă durată, care implică halucinaţii ce pot fi diagnosticate incorect şi periculos ca schizofrenie. Dacă ai probleme cu capul atunci orice drog luat în exces îţi va agrava starea.

Dependenţă şi toleranţă

Marijuana nu provoacă nici pe departe dependenţa provocată de tutun sau alcool, dar e greşit să spui că nu formează obiceiuri. Mulţi utilizatori compară obiceiul zilnic de a se face praf pe iarbă cu dependenţa de cafeină. Dependenţa de canabis e reală, dar numai într-o minoritate semnificativă de utilizatori frecvenţi.

În jur de 9% din utilizatori devin dependenţi, deşi unele studii estimează că probleme cu controlul canabisului au 1 din 2 fumători. Din 70 de milioane de americani fumători de ganja, 2 milioane bagă în fiecare zi.

Toleranţa apare repede, după câteva doze, şi dispare tot aşa după câteva zile de pauză. Utilizatorii frecvenţi au nevoie de o doză de 8 ori mai mare decât ceilalţi. Sunt high, dar nu atât de high ca ceilalţi. Efectul pentru care nu există toleranţă este stimularea apetitului.

Renunţarea: dacă eşti fumător frecvent de canabis (în fiecare zi) şi te opreşti brusc, o să experimentezi oboseală, iritabilitate, agitaţie uşoară, insomnie, greaţă, tulburări de somn, transpiraţie şi vise intense. Simptomele sunt destul de uşoare şi durează între 2 şi 4 zile.

Dependenţa fizică de substanţele active din canabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în urma consumului de cannabis corespund definiţiei de "drug dependence" (dependenţă de droguri) formulată de OMS: "Dependenţa psihică şi/sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu." Majoritatea consumatorilor iau haşiş sau marijuana aproximativ o data-de două ori pe săptămână, de regulă într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obişnuit consumul de alcool. De regulă, această categorie de consumatori poate abandona consumul de canabis fără a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe săptămâni/luni. Creşte însă numărul consumatorilor care fumează zilnic şi al căror ritm de viaţă, sentiment de siguranţă şi stare generală este sensibil tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunţarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la nelinişte, alterarea stării psihice şi tulburări de somn. Timpul de înjumătăţire al THC la persoanele neobişnuite cu haşişul este de 50 până la 60 de ore, în timp ce la persoanele obişnuite scade la aproximativ jumătate. Această observaţie sugerează o toleranţă semnificativă în cazul consumului cronic al substanţei.

Amestecul cu alte droguri

Nu prea există studii legate de efectul psihoactivelor combinate, dar, pe baza experienţelor unora, se pot trage aici câteva concluzii. Oameni diferiţi vor răspunde în feluri diferite la diferite droguri şi combinaţii. Efectele pot fi periculoase pentru tine, deşi canabisul nu e cunoscut ca cea mai proastă variantă pe lista de combinat. Alcoolul face amândouă drogurile mai puternice. Te poţi descurca cu ele la doze mici, dar va cauza la doze mai mari (de iarbă şi/sau alcool) vomă, ameţeală, oboseală, tensiune scăzută şi paranoia. Depinde aşadar de cât erai de beat şi cât de tare a fost fumul. Cu ecstasy, marijuana extinde experienţa E. Calmează pornirile puternice şi ajută la revenire. Face ecstasyul mai psihedelic. Ketamina amplifică anumite efecte ale canabisului, în special tripurile cu ochii închişi şi tunelele mentale. Luată cu ciuperci, iarba va amplifica ciudăţenia experienţei. Cu jointuri cu tutun ajungi la dependenţă (de tutun), şi cam atât.

Teste antidrog

După utilizare solitară sau ocazională THCul poate fi detectat în sânge în următoarele 3, maxim 5 zile. Un fumător frecvent e susceptibil de a fi prins de un test antidrog până la 12 săptămâni de la ultimul fum (caz extrem, căci media e 25-27 de zile). Canabisul poate fi detectat mult timp după din pricină că se ascunde în ţesuturile grase şi se scurge constant prin sânge şi apoi urină afară din corp în decurs de săptămâni.

Fumatul pasiv de canabis poate provoca rezultate pozitive false la testele de urină la până la 4 zile după expunere, deşi cei care fumează pasiv au concentraţii mai mici în urină. Dacă locuieşti în Anglia şi (vrei să) crezi că ai fost detectat pentru că ai fumat marijuana pasiv atunci poţi să ceri un test mai permisiv, conceput pentru a separa fumătorii pasivi de ceilalţi.

N-am reuşit să cuprind TOT aici, ar mai fi tare multe de zis, şi în concluzie nu mi-am îndeplinit scopul întocmai, dar vreau să cred că am aici unul din cele mai complete “referate” despre marijuana de pe punct ro. Vă invit în încheiere să gândiţi înainte să încercaţi ORICE nu e în general aprobat de societate şi ştept părerile voastre, experienţe personale, poveşti, păreri pro şi contra, whatever.

BANC :D

nu.. nu voi spune c e un banc d pesti eventual.. ci voi spune cel mai neinteresant banc ever... un banc care iti va ocupa 15 min din viatza ta fara a te face macar sa razi, ci din contra iti va provoca furie :))
so here it goes:

intr`o zi , pitic se plimba cu mashina prin orash ( nu ma intrebati cine e pitic pentru ca nu stiu de ce lam ales tocmai pe el), intre timp el da peste pitic-pitic (nu ma intrebati cine e pitic-pitic pentru ca nu stiu de ce lam ales tocmai pe el) si ii zice: "mai pitic-pitic c faci? vii cu mine la o tura cu masina prin orash?" la care pitic-pitic ii zice: "bine ma coaie vin!"
si uite asha pitic cu pitic-pitic se plimbau prin orash cu mashina cand dau peste pitic-pitic-pitic (nu ma intrebati cine e pitic-pitic-pitic pentru ca nu stiu de ce lam ales tocmai pe el) urla ei din mashina la pitic-pitic-pitic: " bay pitic-pitic-pitic ce faci? vii la o tura cu pitic si cu pitic-pitic?"
la care pitic-pitic-pitic zice: "bine ma coaie vin!"
si uite asha pornira la drum pitic, cu pitic-pitic, cu pititc-pitic-pitic, cand il vad pe pitic-pitic-pitic-pitic din mashina. Urla la el: "baaay pitic-pitic-pitic-pitic (nu ma intrebati cine e pitic-pitic-pitic-pitic pentru ca nu stiu de ce lam ales tocmai pe el) ce faci? vii la o tura cu pitic, pitic-pitic, si cu pitic-pitic-pitic?" la care pitic-pitic-pitic-pitic zice: "bine ba vin!
si uite asha pornira la drum pitic, pitic-pitic, si cu pitic-pitic-pitic si pitic-pitic-pitic-pitic, iar dupa 5 minute il intalnesc pe uriash. urla ajtia mici din mashina: " baay uriash vii cu pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, si cu pitic-pitic-pitic-pitic la o plimbare? la care uriashu: "bine ba viin!"
si uite asha pornira la drum pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, pitic-pitic-pitic-pitic si cu uriash cand dupa 2 minute dau peste uriash-uriash. Urla la el din mashina: " baaay uriash-uriash vii la o plimbare cu pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, pitic-pitic-pitic-pitic si cu uriash?" la care uriash-uriash: "da coaie viin!"
si uite asha pornira la drum inca o data pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, pitic-pitic-pitic-pitic, uriash si cu uriash-uriash cand .. din inatmplare dau peste uriash-uriash-uriash. tipa shi la el din mashina: "baaay uriash-uriash-uriash! vii cu pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, pitic-pitic-pitic-pitic, uriash si cu uriash-uriash la o plimbare?" la care sta se gandeste.. si apoi uriash-uriash-uriash spune: " da maa viin!"
si uite asha pornira la drum pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, pitic-pitic-pitic-pitic, uriash , uriash-uriash, uriash-uriash-uriash si cu uriash-uriash-uriash-uriash ... cand din greseala masina cu pitic, pitic-pitic, pitic-pitic-pitic, pitic-pitic-pitic-pitic, uriash, uriash-uriash, uriash-uriash-uriash si cu uriash-uriash-uriash-uriash cade intr`o prapastie!
uriash-uriash-uriash-uriash moare, uriash-uriash-uriash moare, uriash-uriash moare, uriash moare shi el, pitic-pitic-pitic-pitic-pitic moare, pitic-pitic-pitic moare, pitic-pitic moare si el dar totushi ...

PITIC supravietuieste!!!

DE CE ? PENTRU CA AVEA ADIDASHI NIKE :))